este un ţinut istoric şi etnografic din colţul de sud-vest al Transilvaniei, judeţul Hunedoara, România. Ţara Haţegului cuprinde depresiunea cu acelaşi nume, dar în „zona de influenţă” a ei se află şi aşezările situate pe cursul superior al Streiului, până la vărsarea acestuia în Mureş. Ţara Haţegului este una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură şi arheologie din ţară. Tot în Ţara Haţegului a fost realizată una dintre cele mai ambiţioase amenajări hidroenergetice din ţară. Zona este cunoscută şi pentru fosilele de dinozauri găsite aici.
Ţara Haţegului se află în Transilvania, la întretăierea acestei provincii istorice cu Banatul şi Oltenia. Strict geografic, Ţara Haţegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud, de Munţii Retezat, la est şi nord-est, de Munţii Şureanu, la vest, de Munţii Ţarcu, iar la nord de Munţii Poiana Ruscă.
Între aceste limite, Ţara Haţegului corespunde bazinului superior al Streiului, având lungimea pe axa est-vest de cca 50 km şi o lăţime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Ţara Haţegului se întinde pe circa 1300 de km.
Regiunea este drenată de râurile Strei, Râu Mare şi Galbena, cu afluenţii lor. Centrul social şi economic al regiunii este oraşul Haţeg.
Accesul în Ţara Haţegului se face prin trei „porţi”: dinspre oraşul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porţile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroşani, prin Pasul Merişor-Băniţa.
Din punct de vedere etnosociologic şi lingvistic, Ţara Haţegului este însă mai întinsă, ea cuprinzând şi aşezările de pe valea Streiului Inferior până la vărsarea acestuia în Mureş, inclusiv oraşul Călan.
Clima este temperat continentală, cu diferenţieri marcate de etajarea formelor de relief, dispunerea catenelor montane şi a culoarelor de vale. Este mai umedă şi mai răcoroasă în zona montană şi mai caldă şi mai puţin umedă în zona depresionară. Temperatura medie anuală variază iarna intre -2 si -10 grade C, iar vara intre 10 si 20 grade C.
Precipitaţiile oscilează între 700 – 800 mm anual în zona depresionară şi 1.300 – 1.400
mm anual în zona montană.
Vânturile dominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre vest şi dinspre nord-vest, cu viteze medii anuale ce variază între 2 – 4 m/s în zona depresionară şi între 4 – 6 m/s pe crestele montane.
Prima menţiune documentară despre Haţeg, cea din 1247, se regăseşte în celebra Diplomă a cavalerilor ioaniţi. Aşezarea are o veche istorie, fiind încă din sec. XIII reşedinţa cnejilor români locali, încadraţi în Voievodatul lui Litovoi; în anul 1404, devine district şi castru, iar în 1457 cetate regească, ce a trecut ulterior în posesia principilor ardeleni. Din 1669 este învestit cu magistratură autonomă, cu doi deputaţi în Dietă, ca apoi să devină oraş militar, în 1764, prin înfiinţarea unei companii grănicereşti româneşti, care avea ca principal scop apărarea graniţei de sud a Imperiului Austriac.
Situată la confluenţa Râului Mare cu Streiul, Depresiunea Haţeg (310 m – 350 m altitudine) se află la întâlnirea a trei drumuri care fac legătura între regiunile principale din sud-vestul Transilvaniei.
Teritoriul administrativ al oraşului Haţeg, singura aşezare urbană a întregii zone, de altfel şi centrul social şi economic al Ţării Haţegului, se întinde pe o suprafaţă de 61,6 kmp, în care se includ şi localităţile Nălaţ, Silvaşu de Sus şi Silvasu de Jos.
Cadrul natural este deluros-muntos, ca o fortificaţie naturală aparată de Munţii Orăştiei la est, Parâng la sud, Retezat la vest şi Poiana Ruscăi la nord, formand însuşi nucleul statului dac şi al Daciei romane. Exista totodată şi o reţea hidrografică foarte densă.
Potenţialul turistic al zonei este deosebit şi impresionează orice trecător prin aceste meleaguri, prin frumuseţea locurilor şi a oamenilor săi.
Bad Sakingen – Germania
Melle – Franța
Haţegul este accesibil pe şosea dinspre Caransebeş (DN68) şi dinspre Simeria sau Petroşani (DN66). Cea mai apropiată staţie de cale ferată este la doar 3 km de oraş, în localitatea Subcetate. Distanţa faţă de municipiul reşedinţă de judeţ, Deva, este de 40 km.
Căi de acces
Accesul în zona Ţara Haţegului – Retezat este facil datorită căilor de transport numeroase ce tranzitează zona. Astfel, în această destinaţie ecoturistică accesul se poate face fie cu trenul, autobuzul sau autovehiculul personal, în timp ce legăturile aeriene se pot asigura prin aeroporturile din Sibiu şi Timişoara, acestea fiind cele mai apropiate.
ACCES AUTO
Accesul în zonă se face pe drumul E79 Târgu Jiu – Petroşani – Haţeg – Simeria (Deva) şi DN 68 Caransebeş – Haţeg; mai apoi, drumurile judeţene şi comunale vor asigura accesul în interiorul destinaţiei.
ACCES CU MIJLOACE DE TRANSPORT ÎN COMUN
Cu trenul: transportul cu trenul este relativ facil datorită liniei de cale ferată ce traversează zona de la nord la sud. Aceasta asigură legătura pe relaţia Simeria – Subcetate – Petroşani, iar cea mai importantă staţie din zonă este Subcetate, aceasta fiind singura staţie unde opresc trenurile InterRegio. Trenurile Regio deservesc toate celelalte staţii de cale ferată: Ohaba de sub Piatră, Pui, etc.
Legături directe: Bucureşti Nord, Cluj-Napoca, Timişoara Nord, Arad, Mangalia, Craiova
Informaţii: www.infofer.ro, www.regiotrans.ro
Cu autobuzul: transportul rutier în comun este asigurat de firme private locale.
Informaţii: www.autogari.ro, www.mersulautobuzelor.ro
DISTANŢA DE LA AEROPORT
Haţeg – Sibiu (SBZ) – 136 km
Haţeg – Timişoara (TSR) – 175 km
Haţeg – Cluj Napoca (CLJ) – 190 km
Haţeg – Târgu Mureş (TGM) – 201 km
Haţeg – Bucureşti (BUH) – 374 km
Haţeg – Budapesta (BUD) – 463 km
După schimbarea de regim din 1989, Ţara Haţegului a fost puternic afectată de prăbuşirea industriei din zonele adiacente: cea siderugică în Hunedoara şi Călan şi cea minieră din Valea Jiului. Şomajul în zonă a înregistrat, în august 2008, cel mai ridicat nivel din întreg judeţul Hunedoara: peste 1500 de şomeri în oraşul Haţeg. Pentru luna august a anului 2012, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara a raportat, pentru Haţeg, un procent de7,45.
La Haţeg, până acum câţiva ani a fost concentrată o bună parte din ceea ce înseamnă industria alimentară, sector deosebit de important pentru întreg judeţul Hunedoara (o fabrică de bere, o fabrică de conserve, un abator, fabrici de pâine). Între timp, o dată ce aceşti agenţi economici şi-au încetat activitatea, personalul a ales calea reconversiei profesionale, dar există şi acum o disponibilitate de angajare în domeniile în care angajaţii au obţinut primele calificări profesionale.
În ultimii ani se constată o ameliorare a situaţiei economice. Astfel, oraşul Haţeg era, în 2006, cel mai mic oraş din ţară în care un mare retailer, grupul Tengelmann, a deschis un supermarket – Plus Discount – în urma unei investiţii de 1,5 milioane de euro. La momentul actual, magazinul a fost preluat de grupul LIDL. A urmat în 2007 un supermarket SPAR, reprezentând o investiţie de 2,2 milioane de euro. Acesta a fost preluat ulterior de reţeaua BILLA.
Cele mai importante activităţi economice din zonă sunt desfăşurate de Sucursala Haţeg a S.C. HIDROELECTRICA S.A., care coordonează activitatea celor 12 microhidrocentrale de pe Râu Mare şi de Sucursala Râu Mare – Retezat a S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. În afara acestora, mai există firme de îmbuteliat gaz lichefiat, construcţii civile, confecţionarea de tâmplărie din aluminiu şi PVC, firme de exploatare forestieră etc.
Capitalul străin este prezent printr-o fabrică franceză de prelucrare a melcilor (ROLUX) şi una italiană, care se ocupă cu achiziţionarea şi prelucrarea ciupercilor (BOSCO AMICO).
Turismul cunoaşte de asemenea o revigorare, mai ales în zona de vest a Ţării Haţegului, în comunele Râu de Mori şi Sarmizegetusa, funcţionând numeroase pensiuni turistice. Oraşul Haţeg se poate mîndri cu un număr de 15 spaţii de cazare. Cabane există la Gura Zlata, Râuşor, Pietrele şi Rotunda (amenajată pentru Ceauşescu).
Următoarele arii naturale protejate se află total sau parţial pe teritoriul Ţării Haţegului:
Potrivit statisticilor citate de Consiliul Judeţean Hunedoara, reţeaua rutieră a Ţării Haţegului este formată din 400 km de drumuri publice şi 300 km de străzi orăşeneşti şi comunale. În 2007 a fost dată în folosinţă centura de ocolire a Haţegului, traficul pe ruta Valea Jiului – Culoarul IV Pan European (DN 66), fiind scos din oraş. Referitor la infrastructura feroviară, cea mai importantă este calea ferată dublă electrificată Subcetate-Pui-Baru-Băniţa, care leagă magistrala de pe Valea Mureşului cu Valea Jiului. Cea mai apropiată gară de Haţeg este Subcetate, aflată la aproximativ 3 km.
„Autostrada apelor” din Ţara Haţegului
Unul din principalele cursuri de apă care drenează Ţara Haţegului, Râu Mare, a fost obiectul unei amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii ’70 şi s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut.
Principalul obiectiv al amenajării este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Naţional Retezat.
Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata şi Rotunda, are o înălţime de 168 de metri, fiind unul dintre cele mai înalte baraje de arocamente din Europa. Centrala electrică subterană de la Gura Apei are o putere de 335 MW.
După ieşirea Râului Mare din munţi, cursul acestuia prin Ţara Haţegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităţilor Ostrov, Sânpetru şi Sântămăria Orlea. Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieşirea Râului Mare din munte.Filmul „Un petic de cer” (1983, regia Francisc Munteanu) a fost inspirat de activitatea de pe acest şantier. Fostele barăci ale muncitorilor au fost renovate, funcţionând acum ca centru de conferinţe al S.C. Hidroconstrucţia S.A.
Cea mai puternică instituţie de învăţământ din Ţara Haţegului este Colegiul Naţional “I. C. Brătianu ”, continuator al unor marcante tradiţii instructiv-educative la nivel înalt, începute încă din 1880. Ion I. C. Brătianu a susţinut necesitatea ridicării acestui edificiu şi l-a vizitat la 15 octombrie 1922, cu prilejul drumului spre Alba-Iulia, unde a participat la ceremonia de încoronare a lui Ferdinand şi a Mariei ca regi ai României Mari.
De-a lungul timpului, instituţia de învăţământ şi-a consolidat poziţia pe piaţa educaţiei, devenind un centru redutabil de dezvoltare a învăţământului românesc, prin specializările cu care vine în întâmpinarea elevilor (turism şi alimentaţie, matematică-informatică, filologie, ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale). Unitatea răspunde cu promptitudine şi competenţă provocărilor mediului economic, dinamicii pieţei muncii, devenind un furnizor de servicii educaţionale care vin în întâmpinarea nevoilor comunităţii.
Politica educaţională a Colegiului încearcă, în contextul reformei, să contribuie la dezvoltarea integrală şi armonioasă a personalităţii tinerilor, la însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice şi la formarea capacităţilor intelectuale, a tehnicii de muncă şi abilităţilor practice.
Liceul are parteneriate cu instituţii, unităţi şi ONG-uri din zonă, din ţară şi străinătate, după cum urmează:
– la nivel local: cu Casa de Cultură, Poliţie, Biserică, Crucea Roşie, Şcoli generale, Parchet, Parcul Naţional Retezat etc.;
– la nivel internaţional: cu Liceul “J. Desfontaines” (Melle, Franţa) şi cu Liceul Agricol Montmorot (Franţa).
De asemenea, un plus la conturarea renumelui de care se bucură acum Colegiul Naţional “I.C. Brătianu” Haţeg l-au avut proiectele de colaborare cu asociaţii din străinătate (Osthjalpen, Suedia şi Teachers for tomorrow, SUA) şi corespondenţa şcolară cu Suedia.
Potrivit Recensământului Populaţiei din 2002, oraşul Haţeg şi cele 11 comune care se află în Depresiunea Haţegului numărau în total aproape 40.000 de locuitori. Majoritatea covârşitoare a populaţiei o formează românii, dar există şi mici comunităţi de maghiari (430 de persoane în total), cea mai mare fiind în oraşul Haţeg (303 persoane). Persoanele de etnie rromă sunt prezenţi, de asemenea, în mai multe localităţi, numărând 468 de persoane în total. Un caz aparte îl constituie muribunda minoritate italiană. În 2002 mai trăiau doar 37 de italieni dintr-o comunitate altădată prosperă şi numeroasă, venită aici din nordul Italiei, ca tăietori de lemne.
„Ţara Hațegului întrunește în sine tot ce are Ardealul mai bun și mai frumos.” (Ion Pop Reteganu)
„Dintre toate regiunile locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Bănatul și Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în Ţara Hațegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico-istorică a neamului românesc – un cuib de unde se romanizau treptat țările spre apus, spre crivăţ și spre răsărit, ba indirect și cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-și prinosul, dar rămânând totdeauna plin.” (Bogdan Petriceicu Haşdeu)
„Iată giganticul Retezat limpede și aeric. Iată umerii munților, iată poalele, iată șesul, iată Valea Hațegului.” (Aron Densușianu)
„Probabil că nu există în România un perimetru aşa de restrâns care să concentreze atât de multe lucruri de văzut și admirat.” (Adrian Andrei Rusu)
„Cercetările privind formarea poporului și limbii române, ca și începuturile vieții statale românești, au în Ţara Hațegului semnificații aparte.” (Radu Popa)
„Bisericile de la Sântămăria Orlea, Ostrov, Colț, Strei și mai ales cea de la Densuș depășesc ca importanță spirituală mănăstirile Moldovei, pentru că atestă vechimea credinței ortodoxe pe meleagurile românești.” (Dorin Alicu)
„Adevărată capodoperă a naturii” (Ion Conea)
„Una din cele mai frumoase priveliști de poesie ale pământului românesc” (Ovid Densuşianu)
Petru de Ostrov, primul protopop atestat în istoria românilor, la 1360
Filip More de Ciula Mare, primul umanist de origine română (1478-1526), episcop catolic de Pecs
Aron Densușianu, academician, istoric literar și filolog
Nicolae Densușianu, academician, istoric și jurist
Ovid Densușianu, academician, filolog și istoric
Franz Nopcsa, paleontolog, unul dintre fondatorii paleobiologiei.
Spitalul Orăşenesc Haţeg este situat în zona centrală a localităţii şi este singurul spital din Ţara Haţegului. Prin intermediul serviciilor medicale oferite, instituţia acoperă o rază medie de 55 km. Spitalul deserveşte pe cei aproape 11.000 de locuitori ai Haţegului, la care se adaugă atât populaţia rurală din comunele Ţării Haţegului, aproximativ 40.000 persoane, cât şi cei peste 50.000 de turişti care vizitează anual zona.
Spitalul din Haţeg funcţioneaza neîntrerupt de aproape 100 de ani, prima atestare datând din 1914. Începand cu anul 1981, spitalul are un nou sediu, în care pacienţii beneficiază de saloane moderne şi tratamente mai bune, asigurate de un persoanal medical foarte bine instruit. Astazi, spitalul (singurul din judeţ care beneficiază şi de un heliport, bază ce face legătura în timp util şi în caz de urgenţă majoră, cu spitalele de renume din ţară sau străinătate) are 140 de paturi, împărţite între cele şapte secţii: Medicină Internă şi Cardiologie, Chirurgie Generală, cu compartiment de Ortopedie-Traumatologie, Obstetrică-Ginecologie, Pedriatie şi Neonatologie, Oftalmologie, O.R.L., A.T.I. şi Urgenţă.
Română
English
Deutsch
France