La 3 km de oraş pe DN66, se găseşte renumita rezervaţie de zimbri, prima locaţie de pe teritoriul României în care a fost reintrodus zimbrul european (Bison bonasus), dispărut din fauna ţării după anul 1852. Povestea unuia dintre simbolurile Haţegului a început în 12 noiembrie 1958, când o pereche de zimbri – Podarec şi Polonka – a fost adusă din Polonia. Peste cinci ani a mai fost adus încă un exemplar, tot din Polonia, Pumila. Aceştia s-au înmulţit, astfel încât în anul 1979, existau 12 zimbri, unici in lume. 
Aşezată într-o poiană, înconjurată de un peisaj mirific, Mânăstirea Prislop se află la 13 km de Haţeg. De aproape şapte secole, ea reprezintă unul din cele mai importante aşezăminte religioase ortodoxe din Transilvania. Pe lângă frumuseţea şi unicitatea construcţiei bisericeşti, ridicată, prin strădania celor trei mari ctitori (Părintele Nicodim, Domniţa Zamfira şi Părintele Arsenie Boca). Există însă, trei zile din an, în care forfota e cuvântul de ordine: la hram (în 8 mai (Sf. Ioan Teologul), 14 septembrie (Înălţarea Sfintei Cruci)).
Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este o arie naturală protejată de interes naţional din 2004. În 2005 a fost acceptat în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor. Geoparcul este un proiect desfăşurat sub egida Universităţii din Bucureşti care îşi propune promovarea turistică integrată a Ţării Haţegului şi dezvoltarea ei durabilă pe această bază. Ţara Haţegului a ajuns notorie pe plan mondial datorită dinozaurilor pitici care au populat zona – pe atunci o insulă în Marea Tetis – în perioada Cretacicului. 
În puţine părţi ale lumii poţi afla armonia desăvârşită din icoana gliei româneşti, adunând în ea în proporţii desăvârşite măreţia şi blândeţea, împăcarea pământului cu cerul, dragostea omului pentru om şi lucrarea omenească, lumina şi amărăciunea din cântec şi horă, din petreceri, gustul ales arătat în port şi tradiţii.Ţara Haţegului este vestită pentru portul popular care păstreaza numeroase elemente legate de vechiul costum dacic, aşa cum se vede pe Columna lui Traian de la Roma in Italia. 
Dragi cetăţeni,
Marcel Adrian GOIA
Oraşul Haţeg, asemenea majorităţii oraşelor din România, a trecut, după 1989, printr-un amplu proces de restructurare şi reorientare, atât în plan economic, cât şi social, care a schimbat semnificativ viaţa locuitorilor săi.
Deşi această tranziţie a fost adesea una dureroasă, comunitatea noastră a reuşit să depăşească momentele critice, să-şi păstreze intactă identitatea, construită pas cu pas în cei aproape 800 de ani de existenţă, şi să privească cu încredere spre viitor. Suntem o cetate a oamenilor ambiţioşi şi inovatori, cu respect pentru valorile tradiţionale, şi în acelaşi timp, deschişi mereu la nou.
Din punct de vedere turistic, zona Haţegului şi a Ţării Haţegului, un “Ardeal în miniatură”, aşa cum a fost descrisă în literatura română de către Ion Pop Reteganul, surprinde într-adevăr prin peisaje deosebite. Şi nu doar atât. Avem biserici medievale, case şi castele, bucătarie locală şi peşteri locuite încă din Paleolitic, zimbri şi chiar dinozauri, care fac din această destinaţie un colţ de Rai.
Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică va avea drept misiune atât promovarea obiectivelor turistice existente în zonă, cât şi furnizarea de informaţii clare şi concise turiştilor interesaţi, fie prin intermediul instrumentelor de comunicare online, fie la faţa locului, asigurând un flux de informaţii continuu şi actualizat.
Avem locuri şi oameni frumoşi, şi sper ca, pe viitor, să reuşim să atragem cât mai mulţi turişti, pe care să-i convingem să se întoarcă la noi acasă, în Ţara Haţegului.
Cu respect,
REPREZENTANTUL LEGAL AL PROIECTULUI,
Marcel Adrian GOIA
Română
English
Deutsch
France